Cele câteva plante, scăpate ca prin minune de atacul barbar de anul trecut al ”unora”, nu au reuşit să mă sensibilizeze, pentru că vajnicul cosaş al cartierului “le rade” sistematic.
Azi dimineaţă, am deschis larg geamul atelierului şi, chiar lângă perete, o tufă se legăna în bătaia vântului, zâmbind cu zeci de feţişoare albe soarelui ce se arăta după zile-ntregi de ploaie.
Să nu credeţi cumva că n-am văzut-o decât azi!!
Răsărită în stratul de flori, buruiana noastră a scăpat ca prin minune: cosaşul nu a făcut diferenţa între plantele spontane şi cele cultivate! Aşa că tufa a crescut, a-nflorit spre deliciul insectelor, iar eu m-am ales cu o nouă temă de lucru!
Ei, a cui a fost şansa??!!
Ecoarta's Blog 