A nins! Nu mult, dar a nins cam atât cât să nu putem să-i reproşăm iernii că nu şi-a făcut treaba cum trebuie! Însă e frig.
Sub geamul de la atelier zac câteva flori de toamnă îngheţate. Sunt uscate şi au căzut la pământ topite de ger. Mi le aduc aminte aşa cum arătau înflorite: cu faţa strălucitoare, zâmbind cu bucurie tuturor! Amurgul iernii se lasă peste lume. În minte am imaginea florilor de altădată, suprapusă peste imaginea pustiită a ceea ce a a mai rămas din ele!
Nu ştiu de ce, dar aştept să plece iarna asta cât mai repede. Pentru prima dată în viaţa mea, mi s-a părut insipidă!
