De ce vine toamna?!
N-are casă şi copii
pe lângă masă?!
Pleac-aşa, hai-hui,
prin lume,
răvăşind totul
în cale:
frunze rupte,
ierbi uscate,
ploi şi brume îngheţate!
Şi-mi cântă lin,
de dragoste şi dor,
pe-o strună
de firicel de vânt,
o melodie
în si bemol major.
Doamnă Toamnă,
hai în casă!
Vreau să fiu copilul tău.
Vreau să plec
cu tine-n lume,
să pictez cum n-am pictat
şi să cânt cum n-am cântat!
Compoziţie personală
Ecoarta's Blog 
Pingback: PLEC ÎN LUME — Ecoarta’s Blog – andone_liliana@yahoo.com
Atunci, ” Vânt BUN din PUPA ” ! 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc! Sa ai o zi buna!
ApreciazăApreciază
Încântătoare imaginea cu toamna de mână hoinărind prin lume!
ApreciazăApreciază
Multumesc! Ar fi si mai minunata daca ar fi dispusa sa ma ia de mana si sa ma plimbe prin lumea ei! Mi-e dor de toamnele de la munte…unde locuiesc acum, pare o vara mai degraba, ba, multe plante acum infloresc!
Numai bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană