(Nu) A murit Luchi!


Primăvara îşi făcea cu greu drum printre troienile iernii. Era spre sfârşitul lui aprilie, dar la munte iarna vine repede şi pleacă târziu.
Eram în clasa a III-a. Aproape zilnic intram în biblioteca din sat, pentru că era în drumul meu spre casă, iar bibliotecarul a ştiut să se apropie de copii şi să-i facă să citească. Nu numai că ştia ce cărți ni se potrivesc, dar ne antrena în discuții pe subiectele cărților. În câțiva ani, am citit cam tot ce se putea citi la vârsta aceea.
Dar să revin la acel sfârşit de aprilie. Popas în bibliotecă. Discuții despre cartea înapoiată. Bibliotecarul îmi aduce o carte, o înregistrează şi mi-o întinde. O bag grăbită în ghiozdan şi plec. Pe drum, curiozitatea mă face să scot cartea din ghiozdan. Pe copertă era desenată o fetiță frumuşică, dar titlul!? Cum adică, „A murit Luchi!??” De la ce-o fi venind Luchi!? Şi de ce a murit!? O fi fost bolnavă sărăcuța de-a murit aşa de mică!? Dar oare doctorii n-au putut-o salva!?
Şi lacrimi grele susură precum pârâiaşele de sub troienile iernii. Ajung plângând acasă. Tata mă întreabă de ce plâng, iar eu îi arăt cartea şi el începe să râdă. El râde. Eu plâng.
– Citeşte mai întâi cartea, apoi dacă mai ai motiv, poți să plângi!
-Dar de ce a vrut Dumnezeu să moară fetița asta!? Nu vreau să ştiu de ce a murit…
– Luchi nu a murit, doar s-a transformat…
-…s-a transformat într-un înger!??
Cartea nu am citit-o atunci. Nimeni nu a reuşit să mă convingă…
…într-o zi, după câțiva ani, într-o librărie, cartea Otiliei Cazimir „A murit Luchi” mi-a atras atenția! Am cumpărat cartea şi am citit-o!

„Flori”, din ciclul „ALB”. Tăieturi pe carton. Compoziție proprie.

32 de răspunsuri la „(Nu) A murit Luchi!

  1. Eu n-am citit-o încă pînă azi… Încă nu mi se pare un titlu de carte de copil. Ca dovadă că, iată, ai citit-o mai tîrziu.
    Dar o iubesc pe Otilia Cazimir necondiționat. Si pe floricelele tale de carton 🙂

    • Otilia Cazimir şi poeziile ei! Eu şi acum citesc cu plăcere poeziile ei. Le-aş asemui cu nişte diamante presărate pe o plajă…parcă ai tot culege…sau ai lăsa valul să le mângâie…şi devin mai strălucitoare…
      Cartea este pentru copii mai măricei. Otilia Cazimir povesteşte experiența ei de şcolăriță…cred că eu eram prea sensibilă… Da, titlul este dur, la fel de dur ca şi experiența ei, dar tot mi-e dragă! Ca om, a avut o viață dură…Citeşte cartea! Te îmbrățişez!

  2. Pardon, Gavrilescu Alexandra! Știam eu că numele ei adevărat era Alexandra, dar nu eram sigur și de Casian, așa că m-am verificat pe Wikipedia… 🙂 Nu știu ce mi-o fi venit cu Casian… Că doar nu puteam să o confund!!!

    • Nu ai greşit „prea tare”! Doar aşa a fost strigată în clasă! Mie mi se pare că este uitată pe nedrept. Care copil nu a citit din poeziile ei!? Câți dintre noi nu au râs, dar şi plâns citind din poeziile ei atât de speciale. Mulțumesc de trecere!

  3. N-am citit cartea, dar merită citită !
    Mulțumesc de mica recenzie și binențeles de prezentarea frumoasei lucrări în care am văzut multă, multă migală..
    O Primăvară Superbă îți Doresc, Aura.!!!

    • Niciodată nu e prea târziu! Poți s-o citeşti acum. Nu e o ruşine să citeşti cărți pentru copii. Pentru că sufletul nostru păstrează până la capăt o părticică din copilul de altadată! Acelei părticele îi mai citesc câte o poezie sau o carte…mă curăță de gânduri pe care nu le vreau, dar vin…să-mi spui dacă ți-a plăcut…
      Mulțumesc de trecere. Florile fac parte dintr-un proiect mai vechi, în care am pus bază doar pe „papercutting”, adică totul, linii, puncte, pete, erau evidențiate prin tăieturi cu nişte cuțite speciale!

  4. Lucki a murit.
    A fost prima mea cățeluță thechel.
    A murit de bătrânețe, la respectabila vârstă de 16 ani.

    „– Luchi nu a murit, doar s-a transformat…
    -…s-a transformat într-un înger!??”

    Vă pup! 🙂

  5. Spre rusinea mea nu stiu povestea, dar tare mi-ar placea s-o citesc acum ca m-ai facut atat de curioasa. imi place asa de mult cand scrii … si proză, nu doar versuri! 🙂 Sa ai o primavara minunata, Aura!

    • Florina, chiar mă gândeam să-ți fac o vizită! De ce ruşine!? Tu crezi că există vreun om care să poată citi tot ce se scrie sau s-a scris!? Otilia Cazimir este o poetă extraordinară, pe nedrept uitată. Nu ştiu câți părinți le mai citesc copiilor poezii!? Este prin excelență o poetă a copiilor, dar nu numai. Mie mi-e tare dragă, poate şi pentru că tata îmi citea din poeziile ei încă înainte de a merge la şcoală.

      • Da, ai dreptate, Aura, hehe, merci si pentur gand, ma onoreaza! Acum ca ne-ai amintit de ea, sigur voi cauta sa le citesc ceva copiilor. 🙂

      • Nu ştiu ce vârstă au copiii, dar te asigur că vei găsi ceva să le placă. Şi poate îți faci timp să-mi spui două vorbe despre asta.

  6. Din fericire pentru mine, am citit un fragment intr-un manual si astfel am inteles ca s-a petrecut cu Luchi si cum a fost ea apoi o scolarita cu nume si prenume in catalog, nu numai Luchi, cum fusese inainte. Intr-adevar, poezii frumoase, nu numai cele pentru copii. 🙂

    • Aşa este, Ana dragă! A scris frumos de tot! I-am asemuit poeziile cu nişte perluțe pierdute pe o plajă cu nisip argintiu…abia le vezi! Dar când le-ai descoperit, răscoleşti mereu să mai găseşti una şi încă una! Mulțumesc de gând frumos!

  7. Nici eu nu stiu povestea, din pacate. 😦 Dar ce-i in sufletul unui copil si ce insemnatate da un copil unor maruntisuri.. Faina povestea amintirii. Mi-au placut mult si florile. O primavara frumoasa sa ai!! 🙂

    • Vezi, Doruleț, cum suntem noi!? După atâția ani nici tu nu ai uitat de mărțişoare…aşa că, am şi eu „furtunile” mele, poate prea multe, dar pe unele chiar să vreau şi nu le pot uita! Poate nici nu vreau…sunt ale mele…iar când vor da pe-afară, vi le spun şi vouă!
      🍀Acesta este mărțişorul meu pentru tine!

  8. Felicitări pentru postare ! 🙂
    Am citit cartea în urmă cu mulți ani 🙂
    și-mi aduc aminte bine povestea ! 🙂
    După mine,
    OTILIA CAZIMIR este o EROINĂ 🙂
    iar
    ” EROII nu MOR niciodată ” ! 🙂

    Alioșa ! 🙂

    • Bună, Sandu! Mulțumesc de trecere şi gând lăsat aici. Din păcate, O. Cazimir este pe nedrept trecută într-un „con de umbră”, deşi a scris mult şi excelent, nu numai pentru copii. Chiar dacă nu mai sunt copil, pentru părticica aceea din sufletul meu care a rămas copil, eu mai citesc din când în când poeziile ei. Doar bine să ai!

    • Aştept cu nerăbdare reacția copiilor. Îți mai recomand o poetă foarte bună, cu poezii extraordinare pentru sensibilitatea copiilor: Elena Farago. Şi, dacă-mi permiți, o remarcă: pune-i pe copii să deseneze! Şi să coloreze ceea ce au desenat! Ştiu că este mai comod să-i pui copilului în față un desen gata făcut…ar fi multe de spus, dar nu este locul potrivit….Te îmbrățişez!

      • Fiica mea e extrem de pasionata de desen, sa stii si face unele desene atat de expresive… sunt cel mai mare fan al ei. Da, stiu de Elena Farago 🙂 Și eu te imbratisez cu drag!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s