ALBIŞOR


Întunericul este dens. În culcuşul de mătase, cald şi protector, se află o omidă. Înăuntru se petrece o minune. Minunea prin care, din grasa şi lacoma omidă apare unul dintre frumoşii lumii animale: fluturele!
Într-o toamnă rece, părintele lui Albişor, fluturele, a fost salvat din scara blocului de Mic. Mic era (şi este şi acum!) îndrăgostit de natură ca şi mama lui! Fluturele a zburat prin casă o vreme, dar prefera o crenguță, capul sau palma lui Mic.
Pentru orice om normal este greu de crezut cum un fluture să-şi dorească compania oamenilor. Dar Mic avea ceva „special” atunci când era în preajma animalelor.
Într-o zi, pe crenguță au apărut nişte ouă mărunțele. Nu ştiu cât a durat până a apărut Albişor. A fost bucurie mare, iar Mic strălucea! I-a povestit profesoarei de biologie de la Clubul copiilor despre Albişor. În scurt timp, toți copiii ştiau povestea fluturaşului ivit pe lume în miezul unei ierni cumplit de geroasă şi îşi doreau să-l vadă! Iar Mic nu a rezistat şi l-a dus la club…doar că gerul nu l-a iertat!
Au urmat zile grele pentru Mic, care era prea mic să înțeleagă sensurile vieții şi ale morții…
Albişor l-a ajutat să înțeleagă!

Post-scriptum!
Albişor a existat în realitate, dar el nu a fost alb. A primit acest nume de la fulgii de nea ce dansau în ziua când a apărut pe lume.
Mic a purtat acest nume multă vreme, până în anii studenției, când colegii l-au rebotezat în Blondu Mic, adică să se ştie care e Blondu Mare şi care cel mic, chiar dacă Blondu Mic era mai înalt decât Blondu Mare.
Se cuvine să aduc mulțumiri Issabelei Cotelin de la „Semaiîntâmplă”, datorită căreia voi puteți citi această poveste!

„Fluturi”, din ciclul „ALB”.Compoziție personală.

35 de răspunsuri la „ALBIŞOR

  1. Foarte frumoasă poveste..!
    Cam așa am fost și noi odată, mici ca niște omizi, apoi am tot crescut și suntem niște fluturi frumoși 🤗

    Mi-a plăcut mult desenul cu fluturii decupați din carton..
    O Primăvară frumoasă îți doresc, Aura.!!!

  2. Chiar nu trebuia să-mi mulțumești, nu ai de ce 🙂
    Uluitoare comunicarea, așa cum a fost ea, între un fluturaș și un copil… dar uite iar că minunile există… ❤
    Cît despre sensurile alea, poate și altele, cred că niciodată nu sîntem prea mici sau prea mari pentru ele. Un gînd bun lui Mic cel Mare de la mine și la mulți ani ție!

    • Mic a avut ceva deosebit în preajma animalelor. Nu cred că avea mai mult de trei ani când am văzut prima dată că, ore bune, s-a jucat cu o muscă verde de pădure, o viespe şi un fluture. A stat pe o pătură, cu ele pe mânuțe, pe cap sau picioruşe. Azi răspunde la numele lui adevărat, dar multă vreme nu răspundea decât dacă-l strigai Mic! Uneori îl mai strig discret aşa…şi zâmbeşte! El spune că a avut cea mai frumoasă copilărie… Toate urările de bine de la el şi de la mine!
      La mulți ani!

  3. Un fluturaș e chiar ca un fulg de zăpadă, la cât de scurtă îi e existența. Iar dansul lui fericit transmite o bucurie care nu este deloc efemeră. Se depune în inimile noastre și durează…
    Ziua de 8 martie va fulgui și ea doar câteva ore. Dar bucuriile pe care le aduni astăzi, când asemeni tuturor femeilor ești regină, să-ți fie mari și memorabile.
    La mulți ani!

    • La mulți ani, Ina!
      Mulțumesc pentru frumoasele cuvinte!
      „Papercutting-ul” a fost o etapă în viața mea! Una foarte frumoasă! Aceste tăieturi se realizează cu nişte cuțite speciale, dar şi pe hârtii speciale. Şi ca tăieturile să fie calitative, mai ai nevoie şi de o placă, ai ghicit!, specială! De ce este placa specială?! Pentru că oricât ai tăia, nu se văd urmele!
      Iți doresc să ai o săptămână de vis!

  4. Iar am lăcrimat! Mă lupt de câteva zile cu nişte străini care-mi murdăresc pe aici, pe blog, clipele mele de umplut suflet cu frumos. Şi povestea mi-a dat mâna şi m-a dus pe afară, printre fluturi. Îţi mulţumesc şi te îmbrăţişez, Aura!

    • Mă bucur dacă povestea fluturaşului, deşi tristă, dar nu imprevizibilă, te-a emoționat! Cât despre nemulțumirea ta de a fi avea parte de „musafiri nedoriți” te înțeleg! Pe tine te înțeleg, pe ei nu! Personal, nu „frecventez” blogurile care nu sunt pe gustul meu! Eu nu spun că nu sunt bune, ci că nu agreez conținutul articolelor. Dar nici nu critic! Este blogul lui, aşa şi l-a conceput, foarte bine! Pentru că nu putem să avem toți blogurile ca Potecuța sau Ecoarta. Este benefică diversitatea de conținut, mai ales dacă ai ce spune. Şi încă ceva! Nu suntem scriitori! Eu nu mă consider nici poetă şi nici scriitoare! (Chiar dacă am scris şi publicat ceva, dar strict pe specialitate! Şi nu pentru că am vrut eu, ci pentru că am fost rugată!) Dar ími place să mă joc cu cuvintele, şi cu culorile. Atât m-a dus capul să-ți spun…
      Să ai o săptămână minunată!

      • Știi, Aura… dacă era vorba de o critică, aș fi putut înțelege deși, cum ai spus, e loc de toată lumea pe aici. Dar nu e critică. M-am luptat cu niște lucruri greu de descris, mi-e rușine mie…
        Mulțumesc, mulțumesc mult, draga mea!

      • Doruleț, într-o zi voi părăsi lumea asta şi tot n-o să-i înțeleg pe unii dintre semenii noştri! Unii dintre ei sunt cei care te agasează pe tine! Te înțeleg perfect! Ştii de ce!? Pentru că am în jurul meu oameni, nu mulți ce-i drept, care nu mă lasă să „trăiesc”. Găsesc mereu motive, uneori aberante, să-mi strice ziua! Noroc că am nervi de oțel…

      • Îmi amintesc că la un moment dat, nu ştiu de unde ne-a venit, mai jucam jocul omului invizibil. Cred că voi face asta cu ei. Ştii, Aura, m-am certat ieri. Că e o aşa mare prostie încât nu e cazul deloc să iau în seamă. Dar oameni suntem…
        Să poţi trece şi tu pe lângă toţi cei care nu te lasă să trăieşti! Te pup!

  5. Întotdeauna m-a uimit metamorfoza fluturelui și, numai cunoscând fragilitatea și frumusețea lui, uit că se trage dintr-o omidă. Omizile nu-mi plac și nici moliile, în rest totul este ok. Povestea ta este plină de tristețe. Cu toții avem multe lecții de învățat asemeni lui Mic sau Blondului Mic.

    • Constanța, eu am stat cu „nasu-n iarbă” şi încă stau, dar trebuie să ştii că sunt şi omizi extraordinar de frumoase! Acum ce să zic!? Că îmi place orice vietate!? Nu, sunt vietăți pe care le tolerez (oricum nu am altă opțiune!). În această categorie intră moliile, țânțarii, puriceii şi altele…
      Mulțumesc de gând bun! Să ai o săptămână minunată!

  6. Cata liniste transmit randurile tale si apoi la final, fluturasii aia ce cred ca-s migalos de executat parca ne spun: „acus, acus, vine primavara in adevaratul sens al cuvantului” si va incantam privirile 🙂

    • Fluturii şi floarea fac parte dintr-un proiect mai vechi „Alb”, în care toate exponatele au fost…albe! Ele au fost executate prin tehnica „papercutting”, cu nişte cuțite speciale. Dar ai nevoie de hârtie cu o anumită textură şi o placă specială. Placa respectivă are calitatea deosebită de nu lăsa urmele tăieturilor să se vadă! Este o muncă migăloasă pentru că fiecare tăietură are rolul şi locul ei. Dacă ai greşit, arunci totul, nu mai poți corecta.
      Iți mulțumesc de gânduri bune! Să ai o săptămână minunată!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s