De cine ți-e dor!?
Cine sunt eu în viața ta!?
O adiere!?
O flacără!?
Sunt o nălucire!?
O speranță!?
Sunt un vis!
Sunt doar un vis
ce se destramă-n zori…
„Cicoare”, din ciclul „Prin iarbă”. Tăieturi pe hârtie. Dimensiuni: 8.5/10.5 cm. Compoziție proprie
-
Urmărește
Urmăresc
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Ecoarta's Blog 
De ce acest caracter efemer? Ca să pun și eu o întrebare.🙂
Cele doua flori albastre de cicoare par a fi complementare.
ApreciazăApreciază
Dacă tu aşa le vezi sau aşa le simți, înseamnă că aşa sunt!! Efemerul nu este parte din viața noastră!?
ApreciazăApreciază
Face, din păcate.🙂
ApreciazăApreciază
Îmi place mult cum ai îmbinat primul și ultimul vers… Și desenul îmi place 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Florina!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oglindirea unei flori în luciul apei… Tot un vis ce se destramă la atingere, dar parcă renaște mereu. Iar visele… Da! Și ele se refac uneori.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iar mi-ai iscat o bucurie! Ai văzut oglindirea cicorii în apă sau în privirea celuilalt. Cine-a zis că visele nu transced bariera nopții păşind în realitatea uneori prea dură pentru sufletele noastre…mulțumesc!
ApreciazăApreciază
De cine…? Habar n-am. Uneori cred că știu, dar apoi încurc sau se-adună mai mult dor decît pot duce.
Cine ești tu? O… steluță. Nu te fac căzătoare, să nu te investesc cu dorințele mele, cred că-ți ajung ale tale. O stelută de argint ești tu pentru mine 🙂
Despre cicoare nu știu mai nimic, doar că parcă era legată cumva de cafeaua comunistă. Parcă. O să caut, dacă tu i-ai dedicat un desen, trebuie să fie ceva de capul ei 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu ştii că se mai întâmplă să cadă stelele…ele străbat lumi şi se pierd…Nu sunt stea, dar cad…cad ades, dar mă ridic şi merg mai departe, chiar dacă genunchii mi-s juliți şi am cucuie-n cap!
Deja ştii că nu bag în seamă orice viețuitoare, fie animal sau plantă, chiar dacă toate (aproape!) mi-s dragi! Sper că te-ai convins că merita s-o „tai”!
Îmbrățişări!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ești un vis frumos, Aura mea ❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Diana! 💓
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤
ApreciazăApreciază
Se destramă doar pentru a se recompune. 😉
Minunat! Ca de obicei.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Doruleț!🤗
ApreciazăApreciază
Ce suntem noi în viețile altora? Ce reprezentam sau ce așteptări au de la noi? Întrebări pe care ni le punem…Frumos! Numai bine!
ApreciazăApreciază
Ce reprezentăm pentru ceilalți este, uneori, greu de ghicit! Dar tocmai acolo stă frumusețea vieții: ne întrebăm şi căutăm răspunsuri în fiecare gest!
Mulțumesc pentru gândurile frumoase!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Si eu îti mulțumesc pentru scrierile tale pe care le citesc cu drag! O săptămână de poveste îti doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoasa creatie! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază
Întrebari care nu ar trebui puse!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ioane, poezia are dreptul să ridice spre înalt sau spre adânc orice întrebare, orice dilemă…dacă nici în poezii nu putem tălmăci vise, atunci unde!?
Mulțumesc de trecere şi gând exprimat!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Asa este! Si la mine poti vedea tot timpul asta! Tu esti mai….rezervata! Iar ce am scris de fapt mi-am spus mie mai mult!
ApreciazăApreciază
Uneori, poate exact când n-ar trebui, sunt mai rezervată! Sigur că ne punem întrebări, iar când dau pe dinafară le alungăm să ştie toată lumea ce şi cum..
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Flacara, frunza, picatura… ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc de trecere şi gând bun!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
asteptat sau neasteptat un singur raspuns. dar suntem realitate traind dincolo de vis. si suntem arta. unii dintre noi. asa cum esti tu! cu drag!
ApreciazăApreciază
Uneori ne întrebăm fără să aşteptăm răspunsuri clare…poate nici nu vrem să ştim ce reprezentăm pentru ceilalți…e o dulce visare prin care fiecare întrebare devine răspuns…spune-i amăgire, visare, certitudine, incertitudine…
ApreciazăApreciat de 1 persoană