O găoace, două, trei…


O găoace, două, trei

şi de zeci de ori mai multe,

risipite stau prin iarbă,

printre şinele de tren.

Case goale, părăsite…

locatari pierduți pe drum!

Drumul lor alunecos

s-a sfârşit demult pesemne…

Nu mai sunt urme pe drum,

doar căsuțe părăsite!

(6 oct. 2013, Cluj)

33 de răspunsuri la „O găoace, două, trei…

    • Şi mie! Deşi, poate ar fi fost mai bine să le las aşa, neterminate, să nu uit…dar re-, am avut impresia că acopăr un timp; un timp cu prea multă durere; sau poate leg două timpuri şi merg mai departe. De fapt am mers. Pentru că viața ca şi timpul se preling pe lângă noi dacă nu le trăim….mulțumesc!

  1. Melci…? Oricum ar fi, proiectele tale îmi plac și ca atare, toate, adică așa, în faze neterminate. Chiar am remarcat. Simt diferență în idei, dar estetic mie îmi par la fel de expresive și reușite ambele faze 🙂

    • Pentru orice lucrare, eu încropesc o schiță sau mai multe, mai ales dacă am o comandă! Şi înainte de a pleca din țară ca şi acum, lucrez concomitent la mai multe compoziții. Lucrările acestea sunt începute şi neterminate, iar schițele s-au pierdut. Sigur că eu le-am aruncat! Dar acum mă bucur că nu am aruncat tot la gunoi! Mulțumesc mult, Issa!🤗

    • Chiar şi acolo unde pare că nu mai există viață, tot găsim o fărâmă! El, viul, ne aminteşte că viața continuă şi că este frumoasă! Ce resorturi neştiute de noi îi îndeamnă să-şi producă propriile galaxii!? Când ei sunt condamnați etern să se târâie pe sol!? Mulțumesc mult!🤗

  2. Ești nostalgică azi? 🙂 Sunt uimită de ce mână sigură ai. Chochiliile acelea nu par desenate de o mână umană. La cei 3 R răspund cu 3 I: interesant, inspirat, impecabil.

    • Cred că da, dar cu ceva timp îm urmă! Întâmplarea a fost aşa: aveam pe şevalet o lucrare de dimensiuni mari. Schița nr 2 era pe un colț de masă! Atunci când lucrez, am câteva obiceiuri pe care rareori le încalc. Unul dintre ele este acela de a lua o pauză după fiecare 15- 20 minute de lucru, timp în care citesc, mă plimb puțin prin curte. În ziua aceea mi s-a făcut dor de poeziile scrise în țară şi aşa am dat peste „o găoace…” şi am avut o viziune privind sketch-ul. Ce-a ieşit!? Se vede şi da, se pot desena cu mâna!
      Îmbrățişări şi mulțumiri!🤗

      • Mi s-a părut mie că poezia n-are de-a face cu locul in care te afli acum. 🙂 Reînnoiesc admirația pentru mâna ta sigură.

      • Şi totuşi există o uşoară similitudine între cele două spații şi aceea este că există şi aici muuulte cochilii…părăsite, dar nu şi case fără locatari! Sunt atât de diverse că aproape îți vine să faci o colecție! Aşa s-au suprapus imaginile şi am început să redefinesc schița. Ca fapt divers, compoziția a fost terminată în aproximativ o lună!
        Mulțumesc pentru aprecierile tale!🤗

  3. Am fugit cu gândul la niște cochilii încondeiate 😊
    De fiecare dată îmi încarc sufletul cu bucurie, cu frumos, cu idei deosebite , când trec pe „aici”! 🐌🤗🥰

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s