„Frunze”. Tăieturi pe hârtie. Dimensiune 10/ 15 cm
Vestitorul furtunii
Nărăvaş cu aripi lungi
galopează printre crengi.
Coama sură de răcoare
se încurcă printre frunze
şi se zbate ca să scape:
rupe crengi,
zdrobeşte frunze!
Le adună, le înalță
şi le-alungă hăt departe!
Anotimpul foarte cald încă îşi purta faldurile fierbinți peste lume, deşi nu pentru mult timp. Nu, nu se apropia toamna, nici iarna, poate un fel de primăvară tot caldă, însă cu mai puțină umezeală.
Aleile parcului se întindeau de-a lungul şi de-a latul golfului, iar oamenii le măsurau cu paşi lenți şi relaxați, pregătindu-se pentru odihna nocturnă. Soarele era încă sus, iar văpăile roşiatice inundau cerul şi apa. Timidă, pe partea opusă, Luna îşi ridica încet- încet fața dintre ape.
Sunt momente unice când cei doi aştri se privesc în ochi pentru câteva minute spre bucuria celor care aşteaptă aceste clipe unice.
Cum cobori de pe boardwalk, în partea stângă este un desiş de mangrove şi apa nu este adâncă, însă sunt destul de mulți bolovani. De câte ori am trecut pe-acolo, am văzut un Great Blue Heron, un fel de egretă, o pasăre frumoasă, cu o siluetă elegantă şi maiestuoasă ce se profila pe oglinda albăstruie a cerului şi apei.
Apropierea mea nu l-a scos din neclintirea lui, semn că prezența omului nu-i era străină, dar nici grohăiturile aligatorilor nu păreau să-l sperie. Azi aşa, mâine-aşa, până când într-o zi m-am aşezat destul de aprope de el, dar totuşi suficient de departe să nu-l deranjez. Din când în când prindea câte o vietate marină, iar când era sătul părăsea locul. Multe zile i-am ținut companie, admirându-i tenacitatea şi eleganța mişcărilor. L-am botezat „regele”: Blue King! În seara aceea…era înnorat, vântul zgâlțâia mangrovele, iar apa se vălurea mai mult ca altădată. L-am lăsat pe Blue King neclintit şi nederanjat de vânt sau de apropierea furtunii.
După câțiva paşi, un zgomot puternic m-a făcut să întorc capul…am apucat să văd coada aligatorului şi picioarele lui Blue Heron…
„Blue King”. Desen în tuş, creioane colorate si creioane- acuarelă. Mărime 10/15 cm.
Universul tău e-atât de mare,
iar al meu e-atât de mic
că încape într-o viață…şi un pic!
Universul tău se-ntinde
peste ape, peste munți,
iar al meu zădărniceşte
să zidească albe punți.
Universul tău e cerul,
poate chiar e infinit!
Uneori luceşte-n ape
în adâncuri nesfârşit!
Universul meu e-un petic
de cârpit o viață frântă…
ața stelelor e sfântă
doar să vrei ca să te vindec!
„Optimism”, din ciclul „Drumul vieții”! Desen în tuş. Mărime 10/15 cm.
Ecoarta's Blog 