Mă mișc agale printre stele
Să prind o rază
Ce zboară spre Pământ!
Și da, voi fi mereu cu capu-n nori
Și sufletul prin stele!
Autoportret. Mărime 14/21 cm.
După o idee #idoo_dldianna, care mi-a plăcut mult. Așa că m-am gândit să mă desenez…
Mi-ai fost un strop de primăvară
(De n-ai fi fost, eu ce-aș fi fost!?)
In primăvara toamnei mele.
Ai vrut să scrii pe frunze ruginii
(De n-ai fi scris, eu ce-aș fi scris!?)
Gingașe doruri, dar poate prea târzii.
Și le-am citit în nopți de vis
(De n-ai fi scris, ce-aș fi citit!?)
Desculți pășind pe valuri de alint
Noi am dansat în seri cu lună plină
Eterne ritmuri de așteptate despărțiri.
În contratimp de la-nceput
Privindu-ne ca Soarele și Luna
Pe-același cer un răsărit și un apus
(Ai fost și răsărit, dar și apus
Am fost și-apus și răsărit)
De n-ai fi fost,
La ce-aș zâmbi privind apusul!?
„Fantezie în galben”, din ciclul „Metamorfoze”. Mărime 11/17 cm. Desen cu tuș pe pete spontane de acrylic.
Compozițiile din ciclul „Metamorfoze” sunt realizate pe pete spontane de acrylic sau creioane-acuarelă. Care este diferența dintre compozițiile din acest ciclu și celelalte, care, la prima vedere, par realizate cu aceeași tehnică? Diferența este de abordare a desenului. La aceste compoziții, pata de culoare „îmi sugerează” pattern-ul, adică nu am nici cea mai mică idee cum va arăta în final compoziția. În cazul celorlalte compoziții, există cel puțin o schiță (dar pe care o modific de cele mai multe ori!), apoi urmează colorarea; care colorare este sugerată de pattern sau starea mea de spirit.
E o poveste de la începutul lumii,
Cu a fost odat’ și înc-odat’
O Albă-Floare de-mpărat.
Împărăția verdelui
De Soare-i era întinsă masă
De frunze și de flori aleasă!
Dar ochii ei erau la Nor
un împărat al stropilor!
De mică ce era abia-l vedea
Din frunze și ramuri deopotrivă…
Nici Nor n-aflase despre ea,
Dar într-o zi-și trimise
Trei stropi imenși spre pădurice…
Și printre frunze, zărise Nor
O Albă-Floare ce-l privea cu dor!
Un fulger s-a născut pe loc,
Uni și cer, și apă, și pământ
Și se iscă un aprig vânt!
Dar Nor zadarnic a-ncercat
S-oprească vântul cel turbat.
Din Albă-Floare n-a mai rămas nimic,
Doar o petală albă plutea spre infinit!
Trei zile și trei nopți a plâns
Măritul Nor, cuprins de dor…
Și s-a rugat de Soare și de Lună,
De ploaie și de vreme bună
Și-apoi de vânt să îl trimită pe Pământ
Ca Om…
Dar vântul și cu ploaia s-au gândit
Că Gnom ar fi mai potrivit!
Și-apoi cu toții-au adunat
Bucată cu bucată pe Albă-Floare
Și în ciuperc-au întrupat…
Și-ntr-un vârtej de vânturi și de ploi
L-au dus pe gnomul Nor
În lumea cea cu dor,
Lâng-o ciupercă c-un picior!
Povestea e reală,
De vreți să mă-ntrebați
Și s-a-ntâmplat demult
La poale de Carpați!
Desenele sunt realizate cu creioane colorate din gama „Prismacolor” și „Faber-Castell”, precum și cu „illustration pen” din gama Sakura și Artist’s Loft, mărimile 0,003 și 0,005, negru.
Mărime 17/20 cm.
Poezia este republicată (2018), dar ilustrațiile sunt recente. Vechea ilustrație nu era potrivită.
Prima ilustrație ar putea să vă dea de gândit. Plasarea unor elemente din medii total diferite a fost dincolo de concepția inițială…doar spre final am realizat…
Ecoarta's Blog 