AVENTURILE UNEI GHINDUȚE NĂZDRĂVANE (III)


-fragment!

Nu știe cum a ajuns pe pământ printre frunzele uscate și lucioase. Poate o rafală de vânt a purtat-o atât de departe de creanga ei. Era foarte tristă și singurătatea o speria. Abia zărea stejarul și drumul până la el i se părea fără sfârșit. Fiecare pas pe care-l făcea o obosea și nu mai dorea nimic altceva decât să ajungă mai repede lângă copacul ei.

Un ciripit strident a adus-o cu picioarele pe pământ:

-Ce faci aici, mititico? Și Vrabia a ciocănit-o în cap de câteva ori.

-Auuu!

-Ești prea tare, spuse Vrabia.

-M-a durut! De ce m-ai lovit?!

-Îmi pare rău, dar mi-e foame. Voi găsi o soluție să te mănânc!

Work in progress!

Publicitate

28 de răspunsuri la „AVENTURILE UNEI GHINDUȚE NĂZDRĂVANE (III)

  1. Bună dimineața, Aura ! 🙂
    Pe malul DUNĂRII bătrâne, plouă liniștit,
    în casă duduie centrala ,
    pe internet eu m-am grăbit ,
    s-ajung în căsuța-ți virtuală ! 🙂
    ” GHINDUȚA” m-a impresionat profund ,
    și sunt convins că va reuși-n final ,
    să transmită COPILAȘILOR frumosul ei gând ,
    că TATĂL ei, falnicul STEJAR ,este un părinte colosal ! 🙂
    Dă-i înainte , că-i dai bine ,
    iar eu , un biet vizitator virtual ,
    sunt fericit că te vizitez pe tine !!! 🙂 🙂 🙂
    Cu stimă ,
    Alioșa.

    Apreciază

  2. Nu stiu cât e de tare aceasta ghinduta,
    Nici cât de înfometata, saraca vrabiuta,
    Stiu însa ca povestea ghindei este…tare,
    Iar în pamânt e singura ei sansa de salvare… 😄😂🤣
    Un sfârsit de saptamâna cald si luminat, în toate aspectele vietii binecuvântat, draga Au(ro)ra de la EO!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Să știi că am verificat dacă vrăbiile mănâncă ghinde. Cu ocazia asta am aflat că „wild turkeys, woodpeckers, bobwhite quail, mallards, wood ducks, crows and jays” sunt marii dușmani ai ghindelor. Vrăbiile trebuie să găsească ghinde sparte. Așa că nu pot decât să mă bucur că Ginduța s-a întâlnit cu o vrabie și nu cu un blue jay. 🙂 Altfel, vrabia pare reală în desenul tău. Uimitor! De lacrimile Ghinduței nu mai zic nimic. Am un nod în gât. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Blue Jay este o pasăre frumoasă și mult mai des întâlnită decât vrabia. Populațiile de vrăbii sunt relativ reduse. Întâlnirea cu vrabia nu a fost întâmplător aleasă! La momentul potrivit, voi povesti „povestea” personajelor. Evident, fiind flămândă, vrabia va căuta un mod de-a-i „crăpa capul”🫣. Cine o va ajuta cât de cât sau cum va reuși ea să se apere, vom vedea!
      Îmbrățișări 🤗♥️

      Apreciază

      • Iar noi, după cum bine știi, avem o grămadă de vrăbii și nici un blue jay. Eh! Altfel, da, aștept cu nerăbdare continuarea poveștii. Mă bucur că povestirea este educativă. Nu numai copiii, ci și eu am învățat lucruri noi. 🙂

        Apreciat de 1 persoană

    • Mulțumesc! Mi-am amintit o scenă cu ciori și nuci. In curtea școlii, erau vreo cinci tei în care doamnele ciori își făceau veacul. Toamna, veneau cu nucile în cioc și le dădeau drumul pe alei să se spargă, spre bucuria copiilor care le culegeau! Din diverse motive, pe unele nu le mai găseau!
      Îmbrățișări 🤗♥️

      Apreciat de 1 persoană

      • Asa fac, cauta sa le sparga. 🙂 Pana la urma reusesc, de cele mai multe ori, dar curtea scolii nu era cea mai buna idee pentru ciori. Pentru copii insa, nemaipomenit! Imi si imaginez scena. Ar merita un desen. ❤

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s