PRIMĂVARA DE LA ZOO TAMPA


Nu agreez ideea de grădină zoologică, chiar dacă cauza este una nobilă.
La Zoo Tampa şi-au găsit adăpost animale rănite grav şi care în mediul lor nu ar fi supraviețuit.Poate despre aceste aspecte voi scrie cândva, dar eu m-am bucurat de primăvara de la zoo! Am descoperit plante deosebite care au reuşit să-mi însenineze ziua!
În speranța că şi pe voi vă vor bucura, vă doresc numai bine!








Fotografii din colecția personală

Reclame

OGLINDIRE! (triolet)


Mă oglindesc în privirea ta
ca-ntr-un râu năvalnic
ce curge din creştetul timpului.
Mă oglindesc în privirea ta…
ce poveşti ascund ochii tăi
întunecaţi deşi-s ca cerul!?
Mă oglindesc în privirea ta
ca-ntr-un râu năvalnic…

Fotografie din colecția personală

A VENIT!


Şi prin atâtea toamne
ce stau tihnite
pe ramuri de copaci,
tu te strecori agale
şi taci!
Şi printre toamne
şi veri fără sfârşit,
tu, primăvară,
venit-ai negreşit!
Dar n-ai adus cu tine
nici babe, nici ghiocei,
nici fulgi răzleți de nea…
doar vânturi, ploi
cu picuri reci şi mărunţei…
E primăvară!
Aş vrea să vezi cum flori
stau gata ca să zboare…
la tine, Dochia îţi ninge
pomii-ncetişor
că a uitat sărmana
că am intrat în mărțişor!

Primăvara în Florida




Fotografii din colecția personală

PRIMĂVARĂ, FACEM TÂRGUL!?


Toamna încă e acolo,
stă ascunsă-ntr-o păstaie
de acăț
şugubăț.
Dintr-un vârf de rămurică
a ieşit o floricică
de acăț
şugubăț.
Primăvară, vreau un târg,
eu cu tine,
tu cu mine!
Pleacă-ncet, dar şi cu sârg,
pân-acol’ în țara mea
şi să duci pe o nuia,
fir de soare,
fir de vânt,
primăvara pe pământ!

Fotografie din colecția personală

VIOARA



Vioara-compoziție proprie

Şi din atâtea lacrimi
de iubire,
întinse pe o coardă ruginită
de vioară,
n-a mai rămas decât o tristă
amintire
dintr-o atât de-ndepărtată
primăvară!
Eu am vândut demult
vioara…
cu rupte coarde scârțâia
îngrozitor…
N-am mai cântat Sonata lunii
seara
şi am murit şi-am înviat
de dor…
de dorul tău, de multe ori…

DORINȚĂ


Simt nevoia să fiu singură! Atât de singură, încât să-mi aud gândurile cum tropăie prin ochii uitați pe pereții invizibili ai unui munte scufundat în bezna zilei sau în lumina nopții…
Vreau să fiu singură, tu înțelegi!?? Ritmul zilei mă extenuează…vreau să-mi beau cafeaua la miezul nopții şi să dorm în brațele zorilor, legănată de amurgul celestelor nopți marțiene…cum adică nu ştii cum sunt nopțile marțiene!? Nici eu, dar le visez…sunt senine şi-nstelate, iar cafeaua are gust de lună plină…nu, nu vreau să zbori cu mine! Tu zboară-te spre alte zări…eu vreau să fiu singură!
Simt nevoia să fiu singură!



Fotografii din colecția personală