COLINDUL PRIBEAGULUI


 

Colindăm, colindăm,

printre frunzele uscate,

aşteptând să vină iarna

să le-acopere pe toate.

Colindăm prin amintiri,  

 căutând un colţ de rai

să ne-astâmpere durerea

adunată-n ani şi ani.

Astăzi eşti pribeag prin lume

şi-ai îmbătrânit

căutând un colţ de rai…

Şi-am găsit un colţ de rai,

undeva, lâng-o pădure,

dar atunci copil eram…

Şi miroase-a lemn de brad,

ars în soba veche,

mere coapte rod în vis,

căutând un colţ de rai…

DSC01185 copy