Mi-e dor de primăverile
de altădată
când ne plimbam
prin verde şi lumină…
Azi, eu sunt
cu verdele-mpreună,
iar tu eşti în lumină.
Marea de verde
nu e şi-a ta,
lumina ta,
nu e lumina noastră.
Trăim în universuri paralele,
uniţi de dorul ce ne leagă.
Vom fi iarăşi împreună
când soarele vieţii mele
va apune.
Tu doar aşteaptă-mă
că ziua nu poate fi
prea-ndepărtată
şi-atunci ne vom plimba,
ţinându-ne de mână,
ca-n altă viaţă
pe pământ!
Compoziţie personală