Îmi port trecutu-n spate…
o cochilie cu griji şi cu nevoi.
Prezentu-i doar o clipă
şi zboară în trecut.
Trecutul ne e viaţa
şi-l răscolim să dăm
peste-o fărâmă de iubire.
În viitor n-ajungem,
nu ştim cum va fi mâine.
Şi mâine, pas cu pas,
ne toarcem viaţa în trecut.
Ce-i viaţa!?
O clipă de prezent
şi restul e trecut!
Compoziţie personală
Fir de soare,
fir de vânt,
rătăcit prin fulgi de nea,
totul pare o poveste
cu a fost şi nu mai este.
Ce bogaţi am fost cândva,
azi am sărăcit cu totul;
totul pare o poveste
cu a fost şi nu mai este.
Măsor tinda-n lung şi lat,
totul e în rânduială,
toate au încremenit,
parcă nu le vine-a crede,
că a fost şi nu mai este.
Afară primăvară este,
trec oamenii grăbiţi
în treaba lor,
eu nu am treabă,
doar mi-e dor
şi totu-mi pare o poveste:
TĂICUŢU’ meu a fost
şi nu mai este.
Compoziţie personală
Ecoarta's Blog 