Nu acum, mai târziu, zici cu glas stins și te scufunzi în neștirea clipelor pierdute. Nu te mai văd printre zăbrelele nepăsării, oricât încerc să te (re)găsesc…
Acum, până nu e prea târziu, zic cu glas limpede și mă desprind din cenușa clipelor arse în flăcări reci de (ne)iubire…
Până și ieri a fost prea târziu pentru noi, pentru că, nu-i așa!?, „noi” e doar un cuvânt…
Prin cenușă! Compoziție proprie
Hristos s-a Înălțat ! 🙂
Slavă Eroilor Neamului Românesc ! 🙂
Alioșa ! 🙂
ApreciazăApreciază
Adevarat s-a inaltat!
ApreciazăApreciază
Profunde gânduri! Așa este. De-atâtea ori spunem „mai târziu”…. până ce este …. prea târziu. Credem că avem „tot timpul din lume” la îndemână, dar greșim…. Suntem mult mai efemeri decât credem…
Toate cele bune și zile minunate! 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc de ganduri bune! Ma bucur ca ti-a placut ce-am scris! Efemerul din viata noastra, eternul „lasa” si lasam, eternul maine si uitam…acolo nu sunt „eu” si „el”, dar pot/putem fi in orice clipa. E o minuscula concluzie la un lung sir de „mai târziu”, unele incheiate tragic..
Sa ai o zi binecuvantata!
ApreciazăApreciază
Mă regăsesc în amănări…
Te îmbrăţişez, draga mea! Nu ştiu ce să spun mai mult, chiar nu sunt în măsură.
ApreciazăApreciază
Foarte des spunem „mai târziu” si ne trezim cu adevarat cand este prea…tarziu! Cred ca este in firea umana sa tot amane cate ceva! Da’ eu zic ca atunci cand unul taraganeaza, celalalt sa ia creionul in mana si sa puna punctul pe „i”. Aaaa, ce urmeaza!? Nu mai conteaza!
Imbratisari calde!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din nou, multă tristețe.🤗
ApreciazăApreciază
Si totusi, am o mare bucurie in suflet! Acum zambesc pentru ca pot merge mai departe fara remuscari! Intotdeauna am stiut ca o tristete imi aduce o bucurie…din pacate e valabil si invers!
Te imbratisez!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciază
Padurea, reperul meu existential!
ApreciazăApreciază
„Noi” este un Cuvânt magic cu un impact puternic asupra fiintei umane rational-sentimentale în întregul ei, atunci când este exprimat si oferit în dar, din dragoste neconditionata, fara prejudecati, sincer, empatic, sacrificator, raportat la verbul Être, conjugat la Persoana Întâia singular !
„Eu Sunt Cel Ce Sunt” iar „Noi” suntem ceea ce suntem, pentru ca *EL ESTE*. Logica absoluta,obiectiva, pragmatica, al principiului cauzei si efectului !
O duminica binecuvâtata cu liniste, bucurie si pace în Suflet, draga Au(ro)ra de la Eco !
ApreciazăApreciază
Excelenta subliniere (ca de obicei!)! Existenta reala a lui NOI depinde de capacitatea noastra nu numai de a spulbera prejudecatile, ci si de daruire totala, dincolo de fiinta noastra…o sa pun retoric intrebarea: de cate ori in viata ti-e data o astfel de experienta? Restul sunt doar incercari mai mult sau mai putin reusite…
Sa ai o saptamana binecuvanta!
ApreciazăApreciază
Îmi voi permite sa raspund totusi întrebarii tale retorice,^sperând sa nu te ofensez.
O singura data în aceasta viata, însa desigur este necesara o puternica încredere în vise, în lucrurile imaginate, sperate, inexistente, create si/sau proiectate în viitor, având certitudinea vietii vesnice, atemporale, de dincolo de perceptia rational-sentimentala a dimensiunii celor cinci simturi primare, relative, imprevizibile, materialist-umaniste.
O saptamâna binecuvântata si Luminata de Adevarata Viata, draga Au(ro)ra !
ApreciazăApreciază
Ma bucur ca ai fost de acord cu mine!
Multumiri! Sa-ti fie toate frumoase si bune!
Aura. Cea de la Eco!
ApreciazăApreciază
Ce tristețe simt…
ApreciazăApreciază
Tristetea ca si bucuria fac parte din viata! Uneori e nevoie de o doza zdravana de tristete ca sa simti gustul fericirii!
Te imbratisez!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa e, sînt tristeți grele și tristeți frumoase 🙂
Cu drag, o zi caldă și ție!
ApreciazăApreciază