Nu stă locului o clipă:
zboară, ţopăie, se-avântă
printre crengi şi frunze late.
E mai mică decât ele,
dar le-nvinge fără teamă.
Dreapta, stânga,
jos şi sus,
caută fără-ncetare
viermi şi gâze moleşite
ba de ploaie, ba de soare.
Ciripeşte,
te-asurzeşte!
Incredibil!
s-a oprit şi a tăcut!
Vrăbiuţă, vrăbiuţă!
Compoziţie personală
Ecoarta's Blog 
Pai credeam ca suntem prieteni!? Vad ca te iei de mine!😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pai, tocmai pentru ca suntem prieteni „ma iau” de tine!😀 Altfel, nu mi-as permite!
Zi buna sa ai!
ApreciazăApreciază
Multumesc la fel!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Reblogged this on My Blog News.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
minunata poezie…
ApreciazăApreciază
Multumesc mult!
ApreciazăApreciază
multa inspiratie in continuare…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din păcate, nu te inspiraţie duc lipsă, ci de timp! Oricum, mulţumesc!
ApreciazăApreciază
succes in folosirea eficienta a timpului…
ApreciazăApreciază
I love the picture!
ApreciazăApreciază
THANK YOU VERY MUCH!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„..ba de ploaie, ba de soare…” , …ba căldură, ba răcoare…/ uf, ce vreme schimbătoare!… 🙂 Jucăușă poezie…
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! Da, aşa-i şi vrăbiuţa mea!
ApreciazăApreciază
Haioasa!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! Dar mă bucur c-am făcut-o de ruşine, să ştie toată lumea ce fel de vrabie e! Stă pe creanga cireşului şi ciripeşte cât e ziua de mare!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumos.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană